ECOFIN, optimist în privința acordului privind reforma fiscală internațională la nivelul OCDE
La 16 martie, în cadrul reuniunii Consiliului ECOFIN, miniștrii de finanțe europeni și-au exprimat optimismul față de modul în care avansează negocierile privind reforma fiscală internațională la nivelul OCDE. Noua administrație a SUA a renunțat la propunerea privind sfera de influență și, ca urmare a acestui fapt, există șanse ridicate de a se ajunge la un acord până la mijlocul anului 2021. Miniștrii de finanțe au solicitat Comisiei să fie precaută în ceea ce privește activitatea întreprinsă cu privire la impozitarea economiei digitale la nivelul UE. Mai multe state membre UE sunt preocupate de faptul că soluția internațională (care ar trebui să includă atât Pilonul 1, cât și Pilonul 2 al reformei propuse la nivel OCDE) va fi opțiunea preferată, dar Comisia nu ar trebui să riște întârzierea negocierilor. Cu toate acestea, Comisia este constrânsă de concluziile Consiliului European din iulie 2020, prin care acesta a solicitat Comisiei să prezinte o propunere pentru o nouă resursă proprie a bugetului UE, bazată pe taxa digitală până în luna iunie a acestui an. În discursul său, comisarul fiscal Paolo Gentiloni a confirmat faptul că din partea Comisiei nu va veni o propunere până când nu va exista mai multă certitudine că se va ajunge la un acord la nivelul OCDE. Șefii de stat și de guvern ai UE urmează să discute acest subiect în cardul reuniunii Consiliului European, programată la 25-26 martie a.c.
Subcomisia FISC – progres privind raportul referitor la impozitarea digitală
La 17 martie, subcomisia FISC din cadrul Parlamentului European a organizat o ședință pentru a discuta raportul din propria inițiativă privind „Impozitarea digitală: negocierile de la nivel OCDE, reședința fiscală a companiilor digitale și o posibilă taxă digitală europeană”. Cei doi coraportori, Andreas Schwab (Partidul Popular European, Germania) și Martin Hlaváček (Partidul Renew Europe, Republica Cehă), au evidențiat faptul că unele dintre subiectele din raport nu au fost încă convenite, precum pragul peste care companiile vor fi obligate să plătească o taxă digitală și formularea unei rate de impozitare minime efective. La 23 martie, cu câteva zile înaintea reuniunii Consiliului European, va avea loc votul Comisiei pentru afaceri economice și monetare asupra raportului.
Parlamentul European solicită o reformă ambițioasă a DAC
La 18 martie, în cadrul reuniunii Comisiei pentru afaceri economice și monetare (ECON), raportorul Sven Giegold (Partidul Verzilor/Alianța Liberă Europeană, Germania) a pus în discuție proiectul raportului de punere în aplicare, în care se analizează aplicarea Directivei privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal (DAC) și amendamentele aduse acesteia. Acesta a subliniat faptul că statele membre UE nu fac schimb de suficiente informații și că acestea nu sunt utilizate îndeajuns de către autoritățile fiscale din țările Uniunii Europene. O altă problemă pe care Sven Giegold a sesizat-o este eficacitatea limitată a schimbului de informații privind beneficiarii reali. În cadrul reuniunii, europarlamentarul Lidia Pereira (Partidul Popular European, Portugalia) a solicitat ca DAC 8 să includă o revizuire a normelor Directivei pentru a evita modificări succesive, subliniind că sunt necesare măsuri suplimentare din partea Consiliului în vederea colaborării cu Parlamentul în această privință, în loc să refuze accesul acestuia la anumite documente care au legătură cu implementarea Directivei.
Curtea de Justiție a UE confirmă validitatea impozitului polonez în sectorul comerțului cu amănuntul și a taxei maghiare pe cifra de afaceri legată de publicitate
La 16 martie, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a confirmat faptul că impozitul din sectorul comerțului cu amănuntul aplicat în Polonia și taxa pe cifra de afaceri legată de publicitate aplicată în Ungaria nu încalcă legislația UE privind ajutorul de stat. Hotărârea Curții de Justiție are legătură cu recursurile C 562/19 P Comisia/Polonia și C 596/19 P Comisia/Ungaria și susține hotărârile Tribunalului UE conform cărora cele două aspecte semnalate sunt în conformitate cu standardele UE. Prin urmare, această hotărâre anulează deciziile Comisiei Europene împotriva Poloniei și Ungariei, potrivit cărora impozitul și taxa în cauză ofereau avantaje ilegale întreprinderilor mai mici care erau impozitate la un nivel mult prea scăzut. În hotărârea sa, Curtea de Justiție reafirmă faptul că „având în vedere stadiul actual al armonizării legislației fiscale a Uniunii Europene, statele membre au libertatea de a implementa sistemul fiscal pe care îl consideră cel mai adecvat, astfel încât aplicarea impozitării progresive rămâne la discreția fiecărui stat membru”.
Comisia Europeană a trimis cazul Marii Britanii în fața Curții de Justiție pentru ajutorul de stat pus în aplicare de Regatul Unit în ceea ce privește regimul de impozitare pe profit în Gibraltar
La 19 martie, Comisia Europeană a decis să trimită Marea Britanie în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru o cauză care are legătură cu fapte care au avut loc înainte de retragerea Marii Britanii din UE. Conform Comisiei, Regatul Unit nu a recuperat în totalitate ajutorul de stat ilegal în valoare de aproximativ 100 milioane de euro, acordat Gibraltarului prin scutirea de la plata impozitului pentru veniturile din dobânzi pasive și din redevențe, așa cum prevedea o decizie a Comisiei. Decizia Comisiei din 2019 a specificat că regimul de scutirea de la plata impozitului pentru veniturile din dobânzi pasive și din redevențe aplicat în Gibraltar în 2011 și 2013 este ilicit și incompatibil cu normele UE privind ajutorul de stat.
